Top trei contracturi musculare întâlnite în viața de zi cu zi

 

 

Dr.Alin Popescu

 

 

 

Dr. Vlad Ilie

 

 

Cele mai frecvente contracturi musculare, apărute ca urmare a unor traumatisme acute ale articulațiilor  sau  a uzurii apărute în timp, din cauza unor deficiențe posturale sau biomecanice, locale sau globale.

Contracturile apărute din cauza unor deficiențe posturale au ca mecanism blocarea locală a capacității de relaxare a mușchiului și menținerea stării de contracție cu rol funcțional de echilibrare a dezechilibrului biomecanic existent.

 

1-Torticolis – contractura mușchiului sternocleidomastoidian (SCM)

Contractura la acest nivel poate să apară în urma unui traumatism la nivelul regiunii cervico-craniene (căzătură pe spate, accident rutier frontal). Grupul muscular intervine astfel prin contracția bruscă la protejarea mișcărilor coloanei cervicale și a craniului din timpul traumatizării. Un alt exemplu este contractura apărută în urma somnului pe o suprafață sau pe o pernă incomodă. Traumatizarea din această situație, reprezintă forțarea regiunii cervicale să mențină o poziție dificilă pe durata nopții în paralel cu prezența unei stări generale de relaxare a musculaturii corpului specifică stării de somn.

Putem remarca dimineața, la trezire, durere și rigiditate crescută în regiunea laterală a gâtului. La palpare vom remarca o bandă cu duritate crescută care pornește din spatele urechii până la nivelul claviculei. De asemenea, poziția capului poate să fie orientată în partea opusă zonei dureroase și chiar înclinată ușor cu urechea către cer. Veți putea realiza mișcări scurte, executate lent în funcție de reactivitatea contracției mușchiului SCM.

Tratamentul pornește prin adresarea la medicul de familie, care pe lângă efectuarea unui examen obiectiv, va decide necesitatea efectuării unor investigații paraclinice sau trimiterea către un medic specialist.

 

2-Contractura mușchiului trapez

Mușchiul trapez este un mușchi care intervine în majoritatea mișcărilor omoplaților și automat în mișcarea umerilor și a membrelor superioare. Acest mușchi reacționează cel mai frecvent în situații care presupun folosirea membrelor superioare pentru a susține diverse obiecte (telefonul, aparatul foto, ustensile de bucătărie etc.) pentru o perioadă îndelungată, fără susținerea cotului pe o suprafață fixă. De asemenea, același efect îl are și presiunea  directă asupra mușchiului de către bretelele unui ghiozdan foarte greu sau a unui sutien foarte strâns. Mai mult, hainele care nu prezintă fibre textile suficient de elastice (cămăși, paltoane, sacouri) care nu sunt croite pentru cel care le poartă, pot să ducă la ridicarea și menținerea involuntară a umerilor. Toate aceste acțiuni pot duce în timp la apariția unei stări de contracție prelungită și ulterior durere.

Tratamentul presupune prezentarea la medicul de familie care vă poate îndruma către un medic de medicină sportivă sau reabilitare medicală pentru evaluarea posturii și a obiceiurilor vicioase  care perpetuează durerea.

 

3-Contractura pătratului lombar

Rolul acestei grupe musculare este de a stabiliza coloana lombară. La acest nivel se transmit toate forțele care străbat corpul între regiunea superioară (torace, cap, membre superioare) și membrele inferioare. Majoritatea durerilor funcționale de spate integrează această grupă musculară intens solicitată. De multe ori, tindem să uitam practicile corecte de mișcare fizică din copilarie și ajungem să ne folosim incorect corpul în realizarea mișcărilor cotidiene. Ridicarea obiectelor voluminoase, urcatul scărilor și chiar mersul pot avea un impact negativ în dezvoltarea contracturii pătratului lombar.

Simptomatologia este dureroasă în regiunea inferioară a spatelui cu posibile iradieri către fese sau coapse. Mobilitatea regiunii poate fi afectată prin blocarea spatelui într-o poziție de flexie a trunchiului pe bazin. Pacientul poate găsi alinare în anumite poziții care eliberează temporar tensiunea acestui mușchi (culcat pe spate cu picioarele susținute pe pernă, culcat pe o parte cu o perna între genunchi).

Tratamentul începe tot la medicul de familie pentru evaluare și trimitere către un specialist sau, în situații mai grave, se pot efectua chiar vizite la domiciliu pentru a nu mobiliza pacientul.