Ultimele Articole

Contracturile antalgice

Contracturile musculare antalgice se referă la reacțiile locale, involuntare ale unor grupe musculare pentru a proteja și elimina durerea din regiunile adiacente localizării și funcționalității acestora. Cuvântul „antalgic” provine din limba greacă, anti – contra, algos – durere.

Pentru a putea înțelege mai bine, voi folosi o analogie pe care cu siguranță cu toții am întâlnit-o în viața noastră, și anume momentul în care atingem fără să vrem un obiect cu temperatura ridicată (ex. fierul de călcat, tigaia încinsă). Reacția involuntară pe care o avem este de a ne îndepărta cât mai rapid de stimulul dureros care se realizează cu ajutorul contracției bruște a unor grupe musculare.

Citește mai mult »

Cât de benefică este mișcarea susținută pentru ameliorarea durerilor de spate?

Durerea de spate, indiferent de localizarea exactă (lombară, mai frecventă, sau cervicală), este una din probleme cele mai frecvente cu care se confruntă marea majoritate a populației la nivel planetar. De cele mai multe ori durerea de spate se mai numește popular și „boala anilor suiți în spate” deoarece este mai frecvent întâlnită la persoanele trecute de prima tinerețe. Chiar şi așa, din ce în ce mai multe studii au demonstrat faptul că procesul degenerativ poate apărea din păcate şi la vârste tinere (chiar sub vârsta de 40 de ani).

Citește mai mult »

Legăturile mai puțin cunoscute dintre aparatul locomotor, manifestările reumatologice și glandele endocrine

Sistemul endocrin este esențial pentru bunul mers al organismului. Creșterea și dezvoltarea, reproducerea, digestia și echilibrul fosfocalcic sunt doar câteva dintre principalele funcții la care participă glandele cu secreție endocrină. Prin tulburări endocrine se înțelege diversitatea afecțiunilor legate de secreția hormonală. Fie că este vorba despre o secreție scăzută, fie despre un exces hormonal, tulburările de acest gen se pot răsfrânge asupra mai multor organe, afectând starea de sănătate.

Citește mai mult »

Top trei contracturi musculare întâlnite în viața de zi cu zi

Cele mai frecvente contracturi musculare, apărute ca urmare a unor traumatisme acute ale articulațiilor  sau  a uzurii apărute în timp, din cauza unor deficiențe posturale sau biomecanice, locale sau globale.

Contracturile apărute din cauza unor deficiențe posturale au ca mecanism blocarea locală a capacității de relaxare a mușchiului și menținerea stării de contracție cu rol funcțional de echilibrare a dezechilibrului biomecanic existent.

Citește mai mult »

Durerile musculare la persoanele sedentare

Durerile musculare ne sunt tuturor cunoscute. Acest tip de simptom ne poate afecta fără să însemne ceva grav, însă, dacă durerile musculare persistă, atunci trebuie luate măsuri. Toate categoriile de vârstă pot resimți la un moment dat în viață crampe sau durere în mușchi (mialgie) de diverse intensități sau cu diferite localizări. Nu de puține ori se întâmplă ca durerea musculară să ne strice ziua și să devină suficient de supărătoare încât să ne afecteze activitatea de zi cu zi. În acest context, o vizită la medic ne poate aduce informații cu privire la cauza acestor dureri și rezolvarea lor.

Citește mai mult »

O problemă des întâlnită – crampele musculare

Crampele musculare sunt contracții involuntare ale unui mușchi sau ale unui grup muscular. Crampele musculare provoacă durere intensă și incapacitatea folosirii mușchilor afectați. Pot afecta tot mușchiul, doar o parte a acestuia, sau mai mulți mușchi aparținând aceluiași grup. Grupele musculare cele mai afectate sunt cele de la nivelul gambei posterioare, coapsei posterioare și coapsei anterioare dar pot fi frecvente și în zona labei piciorului, brațelor, antebrațelor, abdomenului și a cutiei toracice. Crampele musculare sunt frecvent întâlnite, practic fiecare persoană experimentând această condiție măcar odată în viață. Prevalența crampelor musculare crește cu vârsta, afectând 30% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și 50% dintre cei peste 80 de ani. Ele sunt prezente însă și la copii.

Citește mai mult »

Contracția versus relaxarea musculară

Funcția primară a țesutului muscular este de a răspunde la un stimul fiziologic prin generarea de forță sau mișcare, transducând un impuls electric sau chimic într-unul mecanic. La mamifere, pe baza caracteristicilor morfologice și funcționale, pot fi distinse trei tipuri de țesuturi musculare: mușchiul striat de tip scheletic, mușchiul striat de tip cardiac și mușchiul neted, fiecare tip având o structură diferită adaptată rolului său fiziologic. Spre exemplu, mușchii striați trebuie să se contracte rapid și puternic, cei scheletici sub control voluntar, iar cel cardiac – involuntar, ritmic, dar pe toată durata vieții. Mușchii netezi fac parte din pereții organelor interne, fiind sub control involuntar, unii dintre aceștia putându-se contracta pe o perioadă lungă de timp, cu o mare rezistență la oboseală (sfinctere). În ciuda acestor diferențe, factorul declanșator al contracției este același în toate cele trei tipuri, și anume creșterea concentrației intracelulare de Ca2+.

Peste 400 de mușchi striați scheletici intră în componența organismului uman, reprezentând 25-40% din greutatea corporală, în funcție de starea de antrenament. Termenul de “striat” provine de la aspectul la microscopul optic, fibrele musculare secționate longitudinal prezintă striații transversale reprezentate de discuri clare (A) și întunecate (I) cu dispoziție alternativă. La microscopul electronic se observă că în zona centrală a fiecărui disc I există o linie transversală numită linia Z. Cea mai mică subunitate repetitivă a aparatului contractil, sarcomerul, este localizată între două linii Z successive, iar în cazul mușchiului aflat în repaus are lungimea de aproximativ 2,5μm.Substratul morfologic al acestui aspect îl reprezintă prezența a două tipuri de filamente, groase și subțiri, dispuse simetric și paralel cu axul longitudinal al miofibrilelor. Principala proteină contractilă din filamentele groase este miozina, cele subțiri fiind formate din actină, tropomiozină (care în starea de repaus maschează situsurile de legare actomiozinice) și troponină, cea din urmă cu 3 subunități – troponina C (leagă ionii de calciu), T (leagă puternic tropomiozina) și I (inhibă interacțiunea actină-miozină).

Citește mai mult »

Legatura dintre hormoni si sanatatea muschilor

Sistemul endocrin este in stransa legatura cu numeroase functii ale organismului. Hormonii sunt substante secretate de glandele endocrine ce joaca un rol esential in dezvoltarea normala si in mentinerea oraganismului in stare functionala. Fiecare hormon in parte poate influenta mai multe aparate si sisteme in mod diferit. Acestia sunt eliberati in sange, prin intermediul caruia pot ajunge la organele si sistemele pentru care sunt conceputi. Daca exista prea putini hormoni (secretii insuficiente) sau prea multi (hipersecretie), pot sa apara dezechilibre ce afecteaza bunul mers al organismului. In cele ce urmeaza va vom prezenta efectele hormonilor asupra sistemului muscular.

 

Testosteronul

Testosteronul este un hormon secretat atat la barbat cat si la femeie (in cantitate redusa). Acest hormon contribuie la dezvoltarea armonioasa a musculaturii barbatilor. In cazul in care exista un deficit, acest lucru poate sa se reflecte si asupra sistemului muscular. In egala masura, daca exista o secretie prea mare de testosteron la femeie poate sa apara o dezvoltare exagerata a musculaturii acestora, asemanatoare cu cea tipic masculina.

Citește mai mult »

Torticolisul

Torticolisul este o afectiune cunoscuta frecvent sub numele de “gat stramb”, in care capul pacientului este inclinat. Barbia este indreptata spre unul din umeri, in timp ce capul este inclinat spre celalalt umar.

La inceput apare o senzatie de discomfort si rigiditate a gatului, apoi capul se inclina intr-o parte datorita contractiei spastice unilaterale a muschiului sternocleidomastoidian. Aceasta contractura mai mult sau mai putin dureroasa a muschilor gatului limiteaza miscarile de rotatie a capului.

Uneori, aceasta contractura este asociata cu cea a muschilor de la nivelul umarului din partea opusa sau poate aparea un spasm muscular in jurul gurii. Simptomele dispar in timpul somnului.

Citește mai mult »

Creatinkinaza si patologia musculara

Creatinkinaza (CK) mai este cunoscuta si sub numele de creatinfosfokinaza (CPK) . Este o enzima care se gaseste in concentratii crescute in miocard si muschii scheletici si in concentratii mai mici la nivelul creierului. Aceasta enzima catalizeaza conversia creatinei si a adenozin trifosfatului ( ATP) in fosfocreatina si adenozin difosfat (ADP). Aceasta reactie este reversibila, ceea ce inseamna ca si ATP poate fi sintetizat din fosfocreatina si adenozin difosfat.

Creatinfosfokinaza are o structura dimerica si apare sub patru forme: izoenzimele citosolice cu cele 3 fractiuni (CK-MM creatinkinaza musculara, CK-MB creatinkinaza miocardica si CK-BB creatinkinaza cerebrala) si izoenzima mitocondriala. Nivelul creatinkinazei totale este reprezentat in cea mai mare parte de catre izoenzima MM, in conditiile in care nu exista patologie, deoarece de exemplu in cazul unui infarct miocardic nivelul este dat de izoenzima CK-MB.

Citește mai mult »